Istorie

Primii despre care se considera ca au exploatat zacamintele aurifere din zona, au fost agatarsii. Acestia au fost urmati de daci, de romani, de austro-ungari, exploatarea aurului din zona fiind oprita in urma nu cu multi ani, in momentul in care exploatarea traditionala s-a dovedit a fi nerentabila.

Dealul Cetatii este probabil cea mai importanta marturie istorica, aici putand incă fi observate galeriile si puturile din fostele mine romane. Se afla la aproximativ o jumatate de ora de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atesta existenta milenara a oamenilor in aceste locuri. Cea mai importanta este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.C. si denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperita in anul 1854 si in prezent se afla expusa în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatari miniere. Este şi locul amplasarii cetatii Alburnus Maior.

Cetatea Alburnus Maior se afla pe Dealul Cetatii in apropierea fostelor exploatări romane si a reprezentat punctul de aparare al localitatii si ale exploatarilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinte, morminte, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba greaca si latina si 25 de table de ceară.[5] Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului.

Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „steampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare, numitele „tăuri”.

wikipedia.org